Primăria oraşului, din piaţa Victoriei nr. 2, astăzi sediul administrativ al Prefecturii şi Consiliului Judeţean Mureş. Este unul din cele mai valoroase edificii administrative ale oraşului Târgu-Mureş, care împreună cu Palatul Culturii, ambele într-un stil secession popular, constituie nucleul noului centru administrativ al oraşului realizat la începutul secolului XX. În vecinătate, pe amplasamentul actualei Primării din piaţa Victoriei nr. 3, urma să se mai realizaze un important edificiu cultural – Teatrul de Stat – însă din cauza izbucnirii Primului Război Mondial nu a mai fost realizat.
Până la începutul secolului al XX-lea, Primăria funcţiona într-o clădire situată în piaţa Trandafirilor, în aproprierea Bisericii romano-catolice, pe actualul amplasament al „Casei de modă”. În şedinţa de consiliu din 14 octombrie 1903, se exprimă pentru prima dată necesitatea construirii unui nou sediu, consilierii dovedind deschidere fată de această propunere.
La 25 mai 1905 au fost analizate cele 14 proiecte primite, dintre care Primăria a decis să cumpere cinci. Câștigători au fost declarați arhitecții Marcell Komor și Dezső Jakab, dar comisia le-a cerut să folosească și părți din celelalte patru proiecte cumpărate.
n realizarea acestui monument arhitecţii s-au inspirat din primăriile apărute în timpul Renaşterii, cum ar fi primăria din Sienna. Din această cauză au realizat un turn cu ceas pe latura nordică, înalt de 60 m, o campanillă care putea fi văzut de departe.Stilul arhitectonic este seccesionul pe fondul unui limbaj decorativ recuperat din soluţiile originale ale arhitecţilor adepţi ai şcoli lui Lehner. O clădire potrivită funcţiei pe care trebuia să o îndeplinească, ideea de funcţional apare ca o noutate. Volumetria clădirii principale fără turn sugerează un cort, la intrarea în clădire există un portic cu un balcon, locul de unde primarul trebuia să se adreseze cetăţenilor.
Ansamblul holului şi al casei scărilor rămâne o dominantă renascentistă, în forme sinuoase simboliste. Caracteristice sunt îndeosebi cele trei elemente: lămpile de bolţi, banca de piatră şi parapetul scării. Decorul curbiliniu spiralat apare şi în vitraliile originale ale primăriei, ele vădind inspiraţia din domeniul ţesăturilor populare. Interiorul cu încăperi diverse în funcţie de destinaţie, bineînţeles cu o impozantă sală de consiliu, fac ca şi astăzi, când a primit noi atribuţii adăpostind Prefectura şi Consiliul Judeţean, să fie o clădire eficientă şi impunătoare.